Un lucru pe care l-am învățat în ultimii ani este că starea de sănătate nu este ceva de la sine înțeles. Deși există unele aspecte pe care nu le putem prezice, din fericire, există unele aspecte pe care putem să le prevenim!

Vă prezentăm campania Ce-mi mai poate face gripa? O campanie care are scopul de a furniza informații despre gripa sezonieră și despre importanța prevenției, astfel încât toată lumea să poată trece cu bucurie și sănătate peste anotimpul rece.

Luând măsuri preventive simple și eficiente, ne putem proteja pe noi și pe cei dragi împotriva gripei sezoniere! Să aflăm cum!

Cunoaște riscurile

Deci, Ce-mi poate face gripa? În unele cazuri, gripa sezonieră poate duce la complicații severe. Aceste cazuri afectează persoanele care sunt mai vulnerabile, cum ar fi copiii cu vârsta sub 6 ani, cadrele medicale, femeile însărcinate și femeile care au născut în urmă cu mai puțin de 2 săptămâni, vârstnicii, persoanele care suferă de obezitate, precum și persoanele cu boli cronice netransmisibile (cunoscute și ca NCD1) cum ar fi, de exemplu, boala cardiacă cronică, astmul bronșic, bolile pulmonare și renale cronice, sindromul metabolic și diabetul zaharat.2

Chiar dacă dvs. nu vă încadrați în aceste categorii, este totuși important să vă protejați împotriva gripei, astfel încât să puteți ajuta la protejarea persoanelor vulnerabile dragi dvs.

Faceți clic pe pictogramele de mai jos pentru a afla mai multe!

  • BOLI CARDIOVASCULARE

    Infecția gripală poate fi asociată cu o creștere a riscului de infarct miocardic și a accidentului vascular cerebral.3 Gripa este asociată cu o creștere de peste 6 ori a riscului de a avea un infarct miocardic în decurs de 3 zile de la infectare.4

  • HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ

    Persoanele cu hipertensiune arterială prezintă un risc mai mare de a face un infarct miocardic și accident vascular cerebral declanșat de către stresul mai ridicat asupra corpului, cauzat de infecția cu virus gripal.5

  • DIABET ZAHARAT

    Persoanele cu diabet zaharat (tip 1, tip 2 sau gestațional) prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații grave în urma gripei sezoniere. Infecția gripală poate îngreuna gestionarea nivelurilor glicemiei, ceea ce poate duce la complicații precum pneumonia6, la o creștere de 9 ori a riscului de spitalizare7 și la o creștere de 2 ori a riscului de deces.8 De asemenea, gripa poate crește riscul de afecțiuni cardiovasculare, exacerbând insuficiența cardiacă și agravând boala cardiacă ischemică. Gripa poate să decompenseze diabetul zaharat printr-un control glicemic slab și acidoză.9,10

  • BOALĂ PULMONARĂ CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ (BPOC)

    La pacienții cu boli pulmonare, morbiditatea și mortalitatea cauzate de infecția cu virusuri respiratorii, cum ar fi gripa, sunt considerabil mai mari.11
    Persoanele cu boală pulmonară cronică obstructivă (BPOC) prezintă o creștere de 2 ori a riscului de spitalizare după o infecție cu un virus gripal.12
    Chiar și în cazul formelor ușoare, persoanele cu astm bronșic, pot suferi de inflamații ale căilor respiratorii date de infecția gripală, care pot duce la pneumonie și alte boli respiratorii acute. Infecțiile gripale pot declanșa atacuri de astm precum și o înrăutățire a simptomelor.13

  • BOALĂ RENALĂ CRONICĂ

    Persoanele care suferă de boală renală cronică în orice stadiu, persoanele care au efectuat un transplant de rinichi și persoanele care urmează un tratament prin dializă prezintă un risc mai mare de apariție a complicațiilor gripale grave. Boala renală cronică poate face sistemul imunitar mai puțin capabil să lupte împotriva infecțiilor, ducând la spitalizare și chiar deces.14

  • CANCER

    Unele tratamente pentru cancer pot slăbi rezistența organismului la infecții, pot scădea capacitatea sistemului imunitar și pot crește riscul de contractare a gripei.15 Persoanele cu imunitate scăzută au o probabilitate mai mare de a dezvolta complicații legate de gripă: 1 din 3 pacienți infectați dezvoltă pneumonie și aproape 1 din 5 dezvoltă suprainfecție.16 După mai mult de 10 ani de la diagnosticare, pacienții cu cancer hematologic și non-hematologic prezintă un risc de spitalizare și deces din cauza infecțiilor gripale crescut de 9 ori și, respectiv, de 2 ori.17 În plus, complicațiile cauzate de gripă pot duce la suspendarea sau întârzierea instituirii terapiilor anticancer.18 Prevenția este extrem de importantă pentru persoanele care suferă sau au suferit de cancer, deoarece poate reduce riscurile de complicații cauzate de gripă.19

  • BOLI CARDIOVASCULARE

  • HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ

  • DIABET ZAHARAT

  • BOALĂ PULMONARĂ CRONICĂ
    OBSTRUCTIVĂ (BPOC)

  • BOALĂ RENALĂ CRONICĂ

  • CANCER

Infecția gripală poate fi asociată cu o creștere a riscului de infarct miocardic și a accidentului vascular cerebral.3 Gripa este asociată cu o creștere de peste 6 ori a riscului de a avea un infarct miocardic în decurs de 3 zile de la infectare.4

Persoanele cu hipertensiune arterială prezintă un risc mai mare de a face un infarct miocardic și accident vascular cerebral declanșat de către stresul mai ridicat asupra corpului, cauzat de infecția cu virus gripal.5

Persoanele cu diabet zaharat (tip 1, tip 2 sau gestațional) prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații grave în urma gripei sezoniere. Infecția gripală poate îngreuna gestionarea nivelurilor glicemiei, ceea ce poate duce la complicații precum pneumonia6, la o creștere de 9 ori a riscului de spitalizare7 și la o creștere de 2 ori a riscului de deces.8 De asemenea, gripa poate crește riscul de afecțiuni cardiovasculare, exacerbând insuficiența cardiacă și agravând boala cardiacă ischemică. Gripa poate să decompenseze diabetul zaharat printr-un control glicemic slab și acidoză.9,10

La pacienții cu boli pulmonare, morbiditatea și mortalitatea cauzate de infecția cu virusuri respiratorii, cum ar fi gripa, sunt considerabil mai mari.11
Persoanele cu boală pulmonară cronică obstructivă (BPOC) prezintă o creștere de 2 ori a riscului de spitalizare după o infecție cu un virus gripal.12
Chiar și în cazul formelor ușoare, persoanele cu astm bronșic, pot suferi de inflamații ale căilor respiratorii date de infecția gripală, care pot duce la pneumonie și alte boli respiratorii acute. Infecțiile gripale pot declanșa atacuri de astm precum și o înrăutățire a simptomelor.13

Persoanele care suferă de boală renală cronică în orice stadiu, persoanele care au efectuat un transplant de rinichi și persoanele care urmează un tratament prin dializă prezintă un risc mai mare de apariție a complicațiilor gripale grave. Boala renală cronică poate face sistemul imunitar mai puțin capabil să lupte împotriva infecțiilor, ducând la spitalizare și chiar deces.14

Unele tratamente pentru cancer pot slăbi rezistența organismului la infecții, pot scădea capacitatea sistemului imunitar și pot crește riscul de contractare a gripei.15 Persoanele cu imunitate scăzută au o probabilitate mai mare de a dezvolta complicații legate de gripă: 1 din 3 pacienți infectați dezvoltă pneumonie și aproape 1 din 5 dezvoltă suprainfecție.16 După mai mult de 10 ani de la diagnosticare, pacienții cu cancer hematologic și non-hematologic prezintă un risc de spitalizare și deces din cauza infecțiilor gripale crescut de 9 ori și, respectiv, de 2 ori.17 În plus, complicațiile cauzate de gripă pot duce la suspendarea sau întârzierea instituirii terapiilor anticancer.18 Prevenția este extrem de importantă pentru persoanele care suferă sau au suferit de cancer, deoarece poate reduce riscurile de complicații cauzate de gripă.19

Este şi despre tine

Gripa nu ţine cont de vârstă, starea de sănătate sau activităţile zilnice. Gripa este despre fiecare dintre noi. Informează-te despre complicațiile acesteia, află care sunt categoriilor de populație cu risc crescut de îmbolnăvire și ce beneficii salvatoare poate avea vaccinarea antigripală.

Urmăreşte seria video de mai jos pentru a-ţi crește gradul de cunoaștere despre toate acestea.

Despre gripa și vaccinarea antigripală

Află mai multe despre virusul gripal, gripa sezonieră și despre cum poate fi prevenită prin vaccinare.



Gripa și vaccinarea la locul de muncă

Persoanele angajate pot avea un risc mai mare de îmbolnăvire din cauza gripei. Descoperă beneficiile vaccinării în contextul profesional.



Gripa și vaccinarea: o alegere cu responsabilitate socială

Află de ce și cum să-ți protejezi persoanele dragi și comunitatea împotriva gripei, prin măsuri preventive eficiente.



Protecţia împotriva gripei: importanţa pentru femeile însărcinate și sugari

Gripa poate afecta grav femeile însărcinate și nou-născuții sub 6 luni. Află mai multe despre cum îi poți proteja eficient.



Protecţia împotriva gripei: focus pe copiii vulnerabili

Copiii sunt mai vulnerabili în fața gripei: află aici care este impactul gripei asupra celor mici și cum poți proteja această categorie de vârstă.



Protecţia împotriva gripei: accent pe persoanele vârstnice

Află mai multe despre motivele și măsurile eficiente pentru a proteja persoanele vârstnice împotriva gripei.



Protecţia împotriva gripei: prioritate pentru persoanele cu afecțiuni cronice

Persoanele care suferă de afecțiuni cardio-metabolice cronice, precum diabetul sau care au avut un infarct miocardic, prezintă un risc mai mare de complicații în cazul infectării cu virusul gripal. Află mai multe despre cum poți preveni gripa sau agravarea acestor afecțiuni preexistente.



Protecţia împotriva gripei: accent pe persoanele cu afecțiuni respiratorii

Persoanele cu astm sau BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică) prezintă un risc mai mare de complicații cauzate de gripă. Descoperă beneficiile vaccinării pentru această categorie vulnerabilă.


Acțiuni preventive

Există câteva măsuri simple pe care le putem întreprinde în viața noastră de zi cu zi pentru a ne proteja pe noi înșine și pe cei dragi împotriva gripei sezoniere și pentru a reduce riscul de complicații grave legate de gripă, astfel încât să ne putem trăi viața cât mai sănătos posibil.

Să aflăm ce putem face pentru a nu lăsa gripa să ajungă la noi!

Vaccinați-vă antigripal20

Vaccinarea anuală este cea mai eficientă modalitate de a vă proteja pe dvs. și pe cei din jurul dvs. împotriva gripei21 și de a preveni complicațiile grave, în special pentru persoanele vulnerabile. De asemenea, vaccinurile ajută la reducerea perioadei de recuperare și la evitarea riscurilor de spitalizare.

Spălați-vă regulat pe mâini22

Asigurați-vă că vă spălați regulat pe mâini cu apă și săpun și că le uscați bine cu un prosop de unică folosință. De asemenea, puteți folosi un produs de curățare a mâinilor pe bază de alcool dacă nu puteți utiliza apă și săpun. OMS recomandă, de asemenea, să cântați „La mulți ani” de două ori pentru a vă asigura că ați petrecut timpul necesar spălându-vă pe mâini.

Evitați să vă atingeți ochii, nasul și gura23

Este cel mai probabil ca germenii să intre în corp prin ochi, nas și gură. Dacă trebuie să vă atingeți ochii, nasul sau gura, faceți acest lucru cu un șervețel curat sau spălați-vă pe mâini mai întâi.

Evitați să stați în preajma persoanelor bolnave24

Gripa este contagioasă, ceea ce înseamnă că se răspândește ușor în spațiile aglomerate. Atunci când o persoană infectată tușește sau strănută, picăturile care conțin virusul se pot răspândi până la un metru și pot infecta alte persoane care le inspiră. Încercați să păstrați o distanță sigură față de oamenii din jurul dvs.

Dacă nu vă simțiți bine, rămâneți acasă25

Dacă aveți simptome de gripă, este mai bine să evitaţi contactul cu alte persoane pentru a reduce răspândirea virusului și posibilitatea de a infecta o persoană care ar putea fi mai vulnerabilă decât dvs.

Întrebări frecvente despre gripă

Dorim să vă oferim toate informațiile despre gripa sezonieră! Faceți clic pe întrebările de mai jos pentru a afla mai multe despre gripă și despre cum vă puteți proteja împotriva riscurilor acesteia.

  • Care sunt riscurile asociate gripei?

    Caracteristicile tipice ale gripei includ debutul brusc al febrei și simptomelor respiratorii, cum ar fi tuse, durere în gât și secreții nazale, precum și al simptomelor sistemice, cum ar fi dureri de cap, dureri musculare și oboseală. Dacă persoanele vulnerabile sunt infectate, gripa poate avea consecințe riscante, precum spitalizarea, pneumonia virală și decesul.26

  • Este gripa sezonieră la fel în fiecare an?

    Virusurile gripale sunt în continuă schimbare, iar aceste modificări genetice sunt monitorizate de autorități competente precum ECDC (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor), CDC (Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite) și OMS (Organizația Mondială a Sănătății). Informațiile colectate sunt esențiale, deoarece ajută la stabilirea compoziției vaccinurilor și medicamentelor antivirale împotriva virusurilor gripale circulante, pentru a le maximiza astfel eficiența în fiecare an.27

  • Care este diferența dintre gripa sezonieră și COVID-19?

    Gripa sezonieră și COVID-19 sunt boli respiratorii contagioase, dar sunt cauzate de virusuri diferite. COVID-19, care se răspândește mai ușor decât gripa, este cauzat de coronavirus, identificat pentru prima dată în 2019. Gripa este cauzată de virusul gripal.
    De asemenea, în cazul COVID-19, poate dura mai mult până când persoanele manifestă simptome, iar acestea pot rămâne contagioase pentru perioade mai lungi de timp. În comparație cu gripa, COVID-19 pare, de asemenea, să provoace boli mai grave la unele persoane.28

  • Pot avea gripă și COVID-19 în același timp?

    Da, este posibil să contractați ambele boli în același timp.29

  • Cât de infecțioasă este gripa și cum se răspândește?

    Virusurile gripale sunt răspândite în principal prin picăturile generate atunci când o persoană infectată tușește sau strănută, dar și prin atingerea suprafețelor pe care au ajuns picăturile infectate. Persoanele cu gripă pot fi infecțioase începând cu ziua dinaintea debutului simptomelor și timp de aproximativ 5 - 7 zile după debutul bolii. Cel mai mare potențial de infectare este în primele trei sau patru zile după debutul bolii; cu toate acestea, la copiii mici, persoanele imunocompromise și bolnavii critici, virusul gripal poate rămâne în tractul respirator pentru perioade mai lungi.30

  • Sunt vaccinurile gripale bine tolerate?

    Vaccinurile gripale au un istoric bun în ceea ce privește siguranța, iar multe studii ştiinţifice au demonstrat tolerabilitatea bună a compoziţiei vaccinului.

  • Când este cel mai bun moment pentru vaccinare?

    Cel mai bine este să vă vaccinați înainte ca gripa să se răspândească în comunitatea dvs., înaintea sau la începutul sezonului gripal. În emisfera nordică, circulația sezonieră a gripei este observată între lunile octombrie și mai și, conform ECDC, octombrie este un moment optim pentru a primi vaccinul gripal.31 Puteți să vă vaccinați în orice moment în timpul sezonului, atât timp cât virusul gripal se răspândește, vaccinul vă va ajuta să vă protejați.32 Vaccinarea antigripală este acum și mai importantă, în special pentru populațiile vulnerabile, luând în considerare posibilitatea coinfecției COVID-gripă.33

  • Cât de des ar trebui să vă vaccinați antigripal?

    Trebuie să vi se administreze un vaccin actualizat pentru gripă în fiecare an, cu excepții rare, deoarece virusurile circulante pot varia de la an la an.34 Vaccinarea este deosebit de importantă pentru persoanele care prezintă un risc mai mare de complicații grave cauzate de gripă.35

  • Este mai bine să vă îmbolnăviți de gripă decât să vă vaccinați antigripal?

    Nu. Gripa poate evolua sever, în special în rândul copiilor mici, al adulților în vârstă și al persoanelor care suferă deja de boli cronice, netransmisibile. Orice infecție gripală poate prezenta un risc de complicații grave, chiar și în rândul copiilor și al adulților sănătoși. Prin urmare, vaccinarea este o alegere mai sigură decât să riscați trecerea prin boală pentru a obține protecție imunitară.36

  • Care ar putea fi efectele secundare ale vaccinului?

    Ca toate medicamentele, chiar dacă vaccinurile sunt de obicei bine tolerate, acestea pot provoca reacții adverse, deși acestea nu apar la toate persoanele. S-au raportat dureri de cap, transpirații, febră, oboseală, dureri musculare sau reacții locale în jurul zonei în care se injectează vaccinul; totuși, aceste reacții dispar de obicei în decurs de 1-2 zile fără tratament.37

  • Cum mă pot vaccina antigripal?

    Vă puteți vaccina antigripal la cabinetul medicului dvs. de familie sau la alţi medici vaccinatori (epidemiologie, boli infecţioase, pediatrie sau o altă specialitate cu atestat în vaccinologie), sau în anumite farmacii autorizate.

Glosar pentru gripă

Faceți clic pe cuvintele de mai jos pentru a afla mai multe despre gripa sezonieră!

Gripă

Gripă

Gripa sezonieră este o boală care poate fi prevenită prin vaccinare, care în fiecare an infectează aproximativ zece până la treizeci la sută din populația Europei și conduce la sute de mii de spitalizări în toată Europa.39

Virus

Virus

Virusurile sunt unități infecțioase a căror dimensiune mică le face ultra-filtratabile. Virusurile se multiplica numai în celulele vii pe care le infectează. În interiorul celulelor, pot începe producția componentelor din care sunt alcătuite. În plus, virusurile pot determina modificări la nivelul celulelor infectate, astfel încât acestea să favorizeze multiplicarea virusurilor.40 Gripa este provocată de virusuri.41

Bacterii

Bacterii

Bacteriile sunt organisme unicelulare care se pot reproduce prin procesul de diviziune celulară.42 Există bacterii dăunătoare, pe care le numim patogene și care pot provoca boli, dar există și bacterii benefice.43

Vaccin

Vaccin

Un preparat utilizat pentru a stimula răspunsul imunitar al organismului împotriva bolilor. Vaccinurile se administrează de obicei injectabil dar unele pot fi administrate pe cale orală sau pulverizate intranazal.44

Simptom

Simptom

O problemă fizică sau mentală manifestată de o persoană, care poate indica o boală sau o afecțiune.45 Simptomele gripei pot include febră (≥38°C), frisoane, tuse, dureri în gât, congestie și secreții nazale, dureri musculare și corporale, oboseală.46 Febra poate lipsi în anumite cazuri, de exemplu la vârstnici.

Perioadă de incubație

Perioadă de incubație

Intervalul de timp dintre contactul inițial cu un agent infecțios și apariția primului semn sau simptom al bolii respective.47 În cazul gripei, perioada de incubație variază între una și șapte zile și, în majoritatea cazurilor, durează între două și trei zile.48

Variația tulpinii de virus gripal

Variația tulpinii de virus gripal

O tulpină este o variantă construită diferit, așa că se comportă diferit față de virusul părinte.49 Virusurile gripale suferă mutații minore, care determină tulpini virale diferite. La fiecare doi sau trei ani, circulă tulpini de virus gripal mai virulente, cauzând epidemii sezoniere.50

Modificări genetice

Modificări genetice

Virusurile gripale suferă modificări genetice care determină apariția de tulpini de virus gripal diferite de cele incluse în vaccin. Prin urmare, compoziția antigenică a vaccinului gripal se actualizează anual, pentru ca vaccinul să fie eficient împotriva tulpinii care circulă.51,52

Imunitate

Imunitate

Acele mecanisme fiziologice care îi permit organismului unei persoane să recunoască particulele ca fiind străine și să le neutralizeze, să le elimine sau să le metabolizeze fără a leza propriul țesut.53

Comorbidități

Comorbidități

Atunci când sunt prezente mai multe boli sau afecțiuni la aceeași persoană în același timp. Afecțiunile descrise drept comorbidități sunt adesea afecțiuni cronice sau pe termen lung.54

Boli cronice

Boli cronice

Bolile cronice sunt definite în sens larg ca afecțiuni care durează cel puțin 6 luni și necesită asistență medicală continuă, limitează activitățile zilnice sau ambele.55

Boli netransmisibile (NCD)

Boli netransmisibile
(NCD)

Boli cronice, netransmisibile, care sunt adesea de lungă durată și sunt rezultatul unei combinații de factori genetici, fiziologici, de mediu și comportamentali. Principalele tipuri de NCD (boli netransmisibile) sunt bolile cardiovasculare, cancerele, bolile respiratorii cronice și diabetul zaharat.56

Boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC)

Boală pulmonară obstructivă
cronică (BPOC)

Un grup de afecțiuni pulmonare care provoacă dificultăți de respirație. Simptomele principale includ accentuarea dispneei, în special în timpul activităților fizice, tusea seacă persistentă, infecțiile respiratorii frecvente, respirația șuierătoare persistentă.57